• Russian (CIS)
  • Română (România)
  • English (United Kingdom)
Home Alte sporturi Diverse Ion Dosca: Sunt mândru ca am fost onorat, în mod special, în SUA, iar anul curent în Rusia și în țară

Ion Dosca: Sunt mândru ca am fost onorat, în mod special, în SUA, iar anul curent în Rusia și în țară

There are no translations available.

Chişinău, 20 oct. /MOLDPRES/. Interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către marele maestru internațional la joc de dame, Ion Dosca.

MOLDPRES: Care-i, în opinia  D-voastră, cel mai frumos moment din prodigioasa carieră pe care o continuați cu mult succes și în prezent? Toamna curentă ați devenit, din nou, în Bulgaria, campion mondial de veterani.

Ion Dosca: Indiscutabil, titlul de campion mondial cucerit în Brazilia, în 1999.

M.: Rememorați un detaliu inedit, de neuitat, despre această clipă astrală.

I. D.: Penultima rundă. Adversarul meu este cel mai mare jucător de dame din secolul XX (în opinia mea), versiunile rusă, universală, inclusiv la tabla cu 100 de pătrățele, multiplul campion mondial, Iser Kuperman, autor a peste 40 de cărți, un showmen extraordinar, o personalitate marcantă în sensul adevărat al cuvântului. Îl înving. Se ridică încet de la masa de joc. Mai aruncă o privire la poziția finală, mă felicită după care rostește: ”Bun meci. Ești un adevărat campion!”.

Privesc cu respect la el și nu-mi vine să cred celor auzite, pentru că din câte știam pe nimeni dintre partenerii săi redutabili de joc nu i-a apreciat niciodată într-un asemenea mod. A fost ceva de necrezut, dar adevărat. Fiți de acord, trebuie să meriți așa ceva.

M.: Oricât de talentat ar fi cineva, totuși, de unul singur, este foarte greu să devină un mare campion fără ajutorul unui grup de oameni, experți, fără o echipă. Doriți să deschideți puțin parantezele în acest sens?

I. D.: Cu plăcere, deși tema este delicată, pentru că s-ar putea să supăr pe unii, dar în fine.  Eu doresc să încep topul cu scumpa mea mamă, Maria, care a fost o sfântă, o femeie de o curățenie morală și fizică rar întâlnite, o moldoveancă de o inteligență deosebită. Să-ți fie țărâna ușoară, dragă mamă, că multe lucruri bune mi-ai dat, multe calități frumoase am moștenit de la tine.

Continui cu sora Elena, care l-a înlocuit pe tatăl Grigore plecat timpuriu din lumea asta. Ea a jucat un rol primordial în constituirea personalității mele. Urmează dragii mei pedagogi de la școala natală din Bucovăț. Mai rar așa colectiv excepțional. Datorită lor am câștigat Olimpiadele raionale la limba moldovenească, matematică și fizică. La fizică am fost primul și la Olimpiada republicană.

Apoi aș dori să-i amintesc pe toți membrii echipei de fotbal din sat pe care am creat-o la vârsta de 10 ani și care fiind mulți dintre ei mai mari cu 3-4 ani m-au acceptat să le fiu căpitan. Dumnezeu a vrut ca să fie mereu alături de mine în clipele frumoase, dar mai ales cele grele doi arhangheli, Anatol Plugaru și Constantin Tampiza. Zilele acestea se împlinesc 50 ani de când ne cunoaștem, ne răbdăm unul pe altul, ne ajutăm care și cum, cu ce poate.

Câteva idei foarte importante, decisive în obținerea victoriilor, le-am preluat, elaborat împreună cu Valeriu Tanasiev, Victor Spivac, Marc Socolovschi. Mulțumesc, fraților! Și, desigur, în nici un caz nu poate fi trecută cu vederea soția mea, Elena Tkacenko, Antrenor Emerit al Republicii Moldova. Cu ea am pus la punct câteva lucruri primordiale. Le enumer, în ordine: am scăpat de crizele permanente de timp în care nimeream, am creat bazele de date despre principalii mei adversari, am elaborat variantele și tacticile când să joc cu ei la egalitate și când la victorie. În consecință, în 1996 am devenit vicecampion mondial, iar în 1999 – campion mondial.

M.: Ceva ieșit din comun, neordinar, ce V-a frapat, șocat…

I. D.: În 2000 sunt invitat la campionatul SUA la pool-checkers, o variantă foarte interesantă a jocului de dame. Sunt puțin surprins când la deschiderea competiției sunt prezentat doar ca mare maestru internațional. Fac în prima zi numai o remiză și câștig restul partidelor, fapt ce provoacă mare mirare organizatorilor, presei. A doua zi ziariștii tăbărăsc pe mine cu diferite întrebări. Se află, normal, că-s și campion mondial en-titre la joc de dame, varianta universală. Câștig campionatul SUA cu o diferență de 6 (!) puncte de ocupantul locului doi, performanță unică datorită căreia m și fost inclus în 2005 al 4-lea în clasamentul celor mai mari jucători de  pool-checkers în istoria tuturor campionatelor SUA.

În 2001 îi fac o vizită dlui Vladimir Salinschi din Călărași, un gospodar extraordinar, un om amintirea despre care o voi păstra mereu în inima mea. Împlinise 94 (!) de ani. Îl întreb: ”Cum sănătatea, cum Vă simțiți?”. Se scoală de pe scaun, ridică victorios mâinile în sus și rostește cu glas vesel: ”Nu mă doare nimic!”. A decedat la vârsta de 96 de ani.

Discutăm în continuare despre una, alta, viață și la finele întâlnirii când am dorit să plec mă oprește și-mi zice: ”Ion, mai stai puțin. Am o veste pentru tine.  În 1999 când ai devenit campion mondial ți-am făcut la bancă o cărticică pe numele tău și lunar am transferat din pensia mea câte 100 de lei. Eu sunt mândru că ai demonstrat întregii lumi că și noi, moldovenii, suntem deștepți, avem minte, intelect nu mai jos decât cei care dau tonul la acest gen de sport: evreii, rușii, brazilienii…”. Am rămas înmărmurit, tablou.

M.: Vă rog, câteva cuvinte despre distincția înmânată săptămâna aceasta la Președinție…

I. D.:  Sunt mândru că mi s-a acordat, în urmă, cu 14 ani, locul 4 în clasamentul celor mai mari jucători de pool-checkers din SUA, că anul curent am fost ales academician al Academiei de Șah și Joc de Dame din Sankt-Petersburg (Rusia), iar acum mi s-a conferit ”Ordinul Republicii”. Știți însă care-i faza cea mai interesantă referitor la distincția înmânată de Președintele Igor Dodon? Că l-am cunoscut și am discutat pentru prima oară puțin doar recent, în ajunul evenimentului, când am fost informat că voi primi distincția.

Carte de vizită

Născut pe 2 ianuarie 1955 în Bucovăț (Călărași). Este cel mai mare jucător moldovean de dame. Deținător al Cupei URSS (1980 și 1990), campion al Uniunii Sovietice (1991), varianta rusă, premiant al Campionatelor Mondiale, varianta universală (1993, 1996, 1997, 2004, 2007), campion mondial (1999), varianta universală, campion al SUA, versiunea pool-checkers (2000). În 2008 a devenit medaliat cu argint la Jocurile Mondiale Intelectuale (Beijing). Este de 18 ori campion național, multiplu campion mondial de veterani (de 5 ori) și european (de 3 ori). Este primul în prima promoție a Liceului Internat Republican cu Profil Sportiv.

Președinte al clubului internațional al campionilor mondiali la joc de dame cu începere din 2008. Academician al Academiei de Șah și Joc de Dame din Sankt-Petersburg (2019). Locul 4 în clasamentul celor mai buni jucători din istoria pool-checkers-ului american (2005). Este unul din cei doar 18 jucători din Uniunea Sovetică cărora li s-a acordat titlul de mare maestru. În 1999 a fost decorat cu ordinul  ”Gloria Muncii”, iar recent cu ”Ordinul Republicii”.